O fo’ fain la festival… cred ca ma mai duc.

Frumos loc, chiar unul dintre cele mai tari din tara. E adevarat ca nu i-am gasit rostul dpdv economic, poate totusi militar, pentru cand vom fugi in munti din fata dujmanului. Sau poate ii o imensa parcare in panta. Cine stie…

Privind cu incredere la viitor…

Locul meu favorit de pe Pamant, cat am calatorit pana acum, desigur nu prea mult, este o imensa plaja virgina din sudul Spaniei, la Atlantic: Cuesta de Maneli. Nooo! Fara manele, asa se numea de dinainte ca Peninsula sa fie invadata de mioritici. Ca sa ajungi de la parcare la plaja trebuia sa traversezi 1 km de desert, pasind pe o carare de lemn. Aceasta portiune mi-a ramas intiparita in minte datorita aromelor produse de tufisurile din desert, unice. Dupa ce cobori faleza observi neobisnuitul: nu exista hoteluri, nu exista restaurante, nu exista terase zgomotoase, ci doar o mica terasa din stuf unde se serveau bere si fructe de mare la un pret ridicol de mic. O bere era cca. 1,5 Euro, aproape ca in barurile comune din oras. Plaja aproape pustie era populata de cativa nudisti rasfirati pe intreaga ei suprafata. Ce sa mai zic, perfectiunea: marea, berea & relaxarea totala.

Ultima poza am luat-o de pe flickr pt. ca nu aveam niciuna care sa arate grandoarea plajei. Sa fie primit!

Nu voi vorbi de vesnica renovare, ce încă nu să gată, ci de boschetii aia din fata teatrului din cauza carora nu poti vedea una dintre cele mai frumoase cladiri din Oradea. Incerc sa inteleg si ecologismul prost inteles, dar tufele alea strica tot peisajul. Sunt lasate in paragina, nici macar nu sunt tunse intr-un mod placut si obstructioneaza vizibilitatea la maxim. La cati bani s-au bagat in teatru sigur ajung si de-o drujba. Mai jos este o fotografie de la inceputul secolului XX, vezi diferenta?

Teatrul azi

Teatrul ieri

Unde-s vremurile de altadata…

Mda, acum 6 ani frumosi asa incepea: xerox, placinte si fise de inmatriculare. Si le puteam face deodata… Unii au inceput afacerile in garaj si au ajuns departe, eu am inceput in euro-container, dar numa pe jumatate pt. ca in cealalalta jumatate tineau muncitorii sculele. Funny…

Muama cum vuiau ziarele in 2003… cu 5 ani inainte de tont.ro

1. Nu inteleg nimic din ceea ce scrie…
2. Stiu ca seaman cu Dracula cand era tanar… dar si io eram tanar.

De curand am descoperit un talent muzical deosebit – Kati Kovari. O voce extraordinar de placuta. Postez aici cateva melodii ca sa va convingeti singuri.

Kati Kovari – Bei Mir Bistu Shein – To Me You’re Beautiful

Kati Kovari – Sheyn vi di Levone – You Are As Beautiful As The Moon

Kati Kovari – Od Yishama – It Will Be Heard

Kati Kovari – Yosl Yosl

Kati Kovari – Haleluya La ‘Olam – Haleluya to The World

Kati Kovari poate fi contactata pentru programari la adresa: katikovari@gmail.com
O recomand din toata inima.

Duminica am avut ocazia sa descoper un loc de o frumusete tarkovskiana, un loc in care timpul si spatiul exista, dar parca intr-o alta realitate, o Zona unde din prima clipa sentimentul care te copleseste este nostalghia. Este coplesitor sa vezi toate aceste lucruri fara rost pe care fostii proprietari nu au putut sa le ia in marea trecere si faptul ca mai devreme sau mai tarziu nu va ramane nimic in urma.

Fotografia a fost facuta cu un telefon mobil (multumesc Radu). Inca o dovada care spulbera legenda aparatelor foto de multe mii de lei.