Locul meu favorit de pe Pamant, cat am calatorit pana acum, desigur nu prea mult, este o imensa plaja virgina din sudul Spaniei, la Atlantic: Cuesta de Maneli. Nooo! Fara manele, asa se numea de dinainte ca Peninsula sa fie invadata de mioritici. Ca sa ajungi de la parcare la plaja trebuia sa traversezi 1 km de desert, pasind pe o carare de lemn. Aceasta portiune mi-a ramas intiparita in minte datorita aromelor produse de tufisurile din desert, unice. Dupa ce cobori faleza observi neobisnuitul: nu exista hoteluri, nu exista restaurante, nu exista terase zgomotoase, ci doar o mica terasa din stuf unde se serveau bere si fructe de mare la un pret ridicol de mic. O bere era cca. 1,5 Euro, aproape ca in barurile comune din oras. Plaja aproape pustie era populata de cativa nudisti rasfirati pe intreaga ei suprafata. Ce sa mai zic, perfectiunea: marea, berea & relaxarea totala.
Ultima poza am luat-o de pe flickr pt. ca nu aveam niciuna care sa arate grandoarea plajei. Sa fie primit!
